The early prehistory of the Americas and the human peopling of the Western Hemisphere. An overview of archaeological data, hypotheses and models

• Main Author: CIPRIAN FLORIN ARDELEAN
• Format: Article in Journal/Newspaper
• Language: English
• Published: 2014
• Subjects: info:eu-repo/classification/cti/5; Prehistory of the Americas; First Americans; Peopling of the Americas; North America; South America; México; Clovis; pre-Clovis; Preistoria Americilor; primii americani; popularea Americilor; America de Nord; America de Sud; Mexic; Alte; Baza; Pacific; Yukon; Bering Land Bridge; Alaska; Siberia
• Online Access: http://ricaxcan.uaz.edu.mx/jspui/handle/20.500.11845/2017

Acest articol reprezintă o vedere generală asupra preistoriei timpurii a Americii, o sintezăactualizatăa celor mai importante informaţii arheologice şi datări cu C14vn legătură cu cele mai vechi faze de prezenţă umană vn cele două Americi, vn timpul Pleistocenului )inal şi Holocenului Timpuriu. Aici se discută –într-o forma abreviată –cele mai relevante contexte geografice şi istoriografice ale temei şi dezbaterile academice vn vigoare, se revizuiesc cunoştinţele disponibile despre siturile şi culturile arheologice,tehnologiile industriilor de piatră şi dinamicaculturalăşi se analizează teoriile şi modelele care caută să descrie şi să explice fenomenele complexe care stau la baza populării originale a Emisferei Occidentale. Aceastătemănu este obişnuită vn literatura de specialitate vn Europa şi, tocmai din această cauză, articolul de faţă este adresat cititorului român european, celui care vrea să exploreze, la un nivel general, cele mai importante ³secrete ́ ale unui subiect atât de exotic. Enigma asupra epocii în care primii oameni au pus piciorul pe pământ american, vntr-un anumit moment din timpul fazelor târzii ale Erei Glaciare, nu a fost rezolvată deocamdată. Cronologiile celor mai timpurii migraţii, originea primilor locuitori, modelele de expansiune demograficăşi relaţiile vntre cele mai vechi culturi cunoscute vncă reprezintă astăzi aspecte delicate care provoacă vii controverse, ciocniri de paradigme şi o enormă cheltuială de energie şi pasiuneprintre arheologi. Indiferent de datările directe, sosirea primelor grupuri umane în acea parte a lumii s-a produs mult mai târziu decât in Europa, Asia sau Australia, probabil vn timpul sau după Ultimul Maxim Glaciar, cel mai probabil nu cu mult vnainte de 8, de ani vn urmă, din căt se poate spune azi. Cele mai vehiculate teorii sugerează migraţiuni terestre, pe rute care vncepeau undeva vn 6iberia şi traversau Podul Terestru peste actuala strâmtoare Bering vnspre AlasNa şi <uNon. In pofida opiniilor generalizate şi a rezultatelor genetice în favoarea acestei ipoteze, există foarte puţine argumente arheologice care să o susţină. În ultimii ani s-au propus teorii alternative, care vorbesc despre alte locuri posibile de obârşie a primilor colonişti preistorici, de pildă vestul Europei, peste Atlantic, vn cazul populării Americii de Nord, sau dinspre Oceanul Pacific, pentru America de 6ud. Pentru mai bine de Mumătate de secol, arheologia tradiţională a promovat modelul cunoscut ca şi “Clovis-first ́, după care, primii locuitori ai Americii au fost o sofisticatăcomunitate de vânători-culegători cunoscută sub numele de Clovis, bine documentată pe teritoriul 6tatelor Unite şi ale cărei vnceputuri datează pe la ,5 RC<BP. Astăzi, acest model este refutat, în faţa crescândei avalanşe de descoperiri care aratăocupaţii “mai-vechi-decât-Clovis ́, nu neapărat relaţionate cu celebrii vânători de mamuţi, atât vn America de Nord, cât şi de 6ud. Unele regiuni intermediare, precum Mexic şi America Centrală, vncă nu reuşesc să ofere contexte arheologice de încredere pentru epocile cele mai timpurii. Mulţi arheologi au vrut să arate datări foarte vechi pentru prezenţa umană vn siturile lor vnsă, descoperirile cele mai favorabil acceptate de comunitatea ştiinţifică nu depăşesc pragul de vechime de 5, de ani. Popularea Americii continuăsăfie astăzi, la un secol de la vnceputurile sale pe scena cercetării ştiinţifice, unul dintre cele mai dezbătute şi controversate subiecte din arheologia mondială. This article is a general overview of early American archaeology, an updated synthesis of the most important archaeological data and radicoarbon dates concerning the oldest phases of human presence in the Americas, during the Terminal Pleistocene and the Early Holocene. It discusses –in a resumed manner -the most relevant hystoriographical and geographical contexts and academic debates, reviews the existing knowledge on archaeological cultures and sites, lithic technologies and cultural dynamics, and analyses the theories and models that pretend to describe and explain the complexity of phenomena laying at the base of the pristine peopling of the Western Hemisphere. This topic is not well represented in the European archaeological literature and, for that reason, this paper is meant for the Romania/European reader who wants to explore, at a general level, the most important “secrets” of such an exotic subject. The enigma of when people set foot on American lands, at some point during the terminal stages of the Ice Age, has not been solved yet. The chronologies of the earliest migrations, the origins of the first settlers, the demographic expansion models and the relationship between the earliest cultures still represent delicate issues that cause vivid controversies, clashes of paradigms and an immense input of energy and passions among scientists. Indepenedent of the absolute dates, the arrival of the first human groups to that part of the world occurred much later than in Europe, Asia or Australia, perhaps during or after the Late Glacial Maximum, most likely not long before 18,000 years ago, as far as one can tell today. The most common theories suggest terrestrial migration routes starting somewhere in Siberia and crossing the Bering Land Bridge into Alaska and Yukon. In spite of the wide opinios and the increasing genetic data in favour of this hypothesis, there is little archaeological data to support it. Alternative hypotheses were proposed during the last decades, which point at other possible places of origin, such as Western Europe, for the earliest peopling of North America, or the Pacific, for the case of South America. For more than half a century, the traditional archaeology promoted the paradigm known as the “Clovis-first” model, according to which the first American settlers were a sophisticated hunter-gatherer culture known as Clovis, well documented over most of the United States and dated back to at least 11,500 RCYBP. Today, this model is considered refuted and there is increasing evidence in support of “older-than-Clovis” populations, not necessarily related to the famous mammoth hunters, both in North and South America. Some intermediary regions, such as Mexico and Central America, still fail to produce a consistent archaeological record for the earliest periods. Many archaeologists claimed very old radiocarbon dates for the human presence in their respective sites; nevertheless, the widely accepted earliest discoveries do not go further than 15,000 years ago. The peopling of the Americas continues to be today, one century after its beginnings as an academic field of research, one of the most debated and controversial subjects in world archaeology. Producción Científica de la Universidad Autónoma de Zacatecas UAZ